thereistomorrow

Ca tot zice lumea ca joc teatru si ca tot zice lumea ca zic chiar tot aici, uite ca a venit si momentul ala, sa dam cartile pe fata, in urmatorul post o sa fac un scurt rezumat la tot ce a insemnat Radu pana acum.

Nu intru in copilarie ca atunci eram mic, trec peste momentul ala dureros de la 21 de ani pentru ca pe ala il stie toata lumea, l-am spus si il repet cu ce ocazie prind, ajung la prima relatie. Intotdeauna mi-am dorit o relatie stabila, nu sunt genul care sa o arda cu 10 deodata, stiu ca as putea sa fac asta, urat nu sunt, prost nu sunt, dar nu-mi place, nu-mi place sa fac ceva ce nu as vrea sa patesc la randul meu. Sunt fraier ca nu fac asta, mi s-a spus de multe ori, am avut o singura aventura, in rest numai relatii, mai mult sau mai putin serioase. Prima relatie a fost ceva iesit din comun, eram indragostit pana peste cap, a durat 1 an si jumatate, cea mai lunga de pana acum, la un moment dat ea a luat decizia sa ne despartim, voia altceva, eram primul pentru ea si a cautat altceva, sa vada cum e cu altcineva, am suferit, in 2 saptamani am mancat de maxim 10 ori, eram o epava, am reusit sa trec peste. Dupa vreo luna am vorbit, s-a gandit ca poate putem sa ne impacam, am trecut peste tot ce mi-a zis si am zis, ok, ce-o fi o fi, greseala pe care n-o voi mai repeta in niciodata, ne-am impacat, apoi iar a plecat si de data asta definitiv. A urmat o scurta relatie de o luna, un fel de tampon, nimic deosebit. Apoi a urmat o alta fata, am stat 3 luni dupa ea, am fost 3 luni cu ea, am aflat ca nu voia sa faca sarbatorile cu mine, ci voia sa le faca cu prietenii ei, fara mine, ne-am despartit, dar am ramas buni prieteni, acum e ca o sora mai mica pentru mine. Vreau sa cred ca am reusit s-o schimb putin, era un copil tembel atunci, acum are o relatie de un an si o invidiez pentru asta. Au urmat cateva tragicomedii despre care prefer sa nu vorbesc. Apoi a aparut o noua EA, avea o privire care ma topea, a durat doar 3 saptamani, dar au fost 3 saptamani superbe. Din nou niste tragicomedii…..Apoi a aparut o alta fata, o fata diferita complet fata de cele dinainte, o fata de varsta mea dar cu mentalitatea uneia de 18 ani, am avut un accident de masina grav impreuna, am stat 7 luni impreuna, ne-am iubit, ne-am certat, ne-am despartit, nu am mai suportat gandul si ideea ca sunt mintit si ca nu ma simt bine langa ea. Am multe lucruri pentru care sa- i multumesc, a facut multe pentru mine si m-a ajutat enorm cand am avut nevoie. Din nou o greseala de judecata de o luna si ceva, apoi o alta fata, o fata langa care m-am simtit cel mai in siguranta, o fata perfecta din multe puncte de vedere care sunt sigur ca si acum ma iubeste si de care mi-a fost foarte greu sa ma despart, desi relatia nu mai mergea de ceva timp, ceva s-a rupt, ajunsesem sa o vad ca pe o sora mai mica si asta nu e deloc in regula, imi pare rau ca te-am facut sa suferi. Acum e o alta poveste, o poveste cu un scenariu mai ciudat decat o telenovela, o poveste cu du-te vino la 5 minute, dimineata e totul ok, dupa masa vrea sa ne despartim, seara imi zice ca ma iubeste. Intotdeauna am cautat stabilitatea, intotdeauna am cautat siguranta, increderea, asta ofer, asta vreau in schimb, minciuna e pentru oameni lasi, pentru oameni de cacat, nu-i de mine. Multa lume crede ca-s un mare bagabont, ca nu-s de incredere, ca am toane, ca sunt copil, ca sunt fals, ca joc teatru….da, joc teatru la munca, cei de acolo ma stiu ca pe un ingamfat (fals), ca pe un nesimtit (fals), ca pe unu care se uita dupa orice pizda si ar fute orice are gaura (fals). Cei care vor sa ma vada cum sunt stiu ei mai bine ce si cum, la munca sunt Marius, vreau sa-mi dedublez personalitatea si reusesc, nu ma intereseaza cine citeste si ce citeste si ce parere isi face, eu asta sunt, daca vreti sa-mi fiti prieteni sa stiti ca pentru voi, prietenii adevarati as face orice, oricand fara sa cer ceva in schimb. Asta sunt, asa am fost educat. Complimentele nu vin gratuit niciodata, sentimentele nu mi le exprim doar de dragul de a mi le exprima. Am inghitit multe cacaturi la viata mea si o sa mai inghit tone de cacat, asta e viata, daca iubesti, daca accepti, daca nu vrei sa renunti inghiti multe.

Multumesc tuturor celor care ma inteleg si care sunt alaturi de mine cand mi-e greu, multumesc tuturor fetelor care au trecut prin viata mea pentru ca m-au invatat cate ceva si continui sa caut pana voi gasi acea russian doll, ultima, cea cu care voi ramane pana la adanci batraneti, cred in lumea aia utopica in care suntem fericiti, avem copii frumosi, o fata pe care s-o cheme Elena, un baiat caruia nu-i stiu numele inca. Visez la pensiunea aia la Sibiu si la momentele alea cand o sa ma trezesc dimineata si o sa mi se spuna ca sunt iubit si voi raspunde cu aceeasi moneda. E greu si e aiurea sa te gandesti ca nu e nimeni langa tine care sa se bucure ca zambesti si sa traiasca viata alaturi de tine. M-am saturat de incertitudini, de minciuni, de prostii si de tampenii aruncate gratuit.

Asta sunt EU, cel adevarat, stiu ce vreau, stiu unde merg, stiu ce-a fost si ce este si astept cu nerabdare viitorul, sunt sigur ca nu prind 30 de ani, nu ma vad peste 30 de ani, desi vreau copii, vreau sa fiu fericit, dar parca locul meu nu e aici, am facut multe lucruri bune, multe lucruri rele, cele rele le regret, cele bune ma bucur ca au fost. Regret ca m-am purtat urat cu persoana care ocupa cel mai mult loc in sufletul meu, stiu ca m-a iertat, dar eu nu pot sa-mi iert greselile. Vreau din nou sa-mi cer iertare, stiu ca esti acolo sus, stiu ca ma vezi, stiu ca esti alaturi de mine in orice decizie as lua, vreau sa-mi cer iertare pentru tot si vreau sa-ti multumesc pentru tot, fara tine nu as mai fi eu.

Cu asta inchei, stiu ca o sa reactionati urat, stiu ca fostele mele prietene o sa ma injure, dar nu-mi pasa, simteam nevoia sa o spun, si o spun aici, ca asa vreau eu, asta e altarul meu, refugiul meu, intr-o lume de cacat e singurul loc in care sunt presedinte.

Eh, aici e complicat….Sunt multe lucruri care ma fac sa zambesc, dar parca mai multe lucruri ma fac sa ma intristez si sa adopt privirea aia goala cu ochii infundati in orbite. Desi sunt cel mai mare pesimist in viata in ultimul timp m-a caracterizat optimismul, de ce? nici eu nu stiu, probabil ca nimeni n-ar putea sti. Mi s-a zis ca nu stiu sa ma port, ca nu sunt educat, ca nu am trecut prin viata si ca-s copil…..lucruri reale pe de-o parte, dar minciuni pe de alta parte. Stiu sa ma port cu persoanele care merita si stiu sa intorc “favoruri” celor care ma “iubesc”. Din pacate am prea multa educatie ca sa ma cobor la mintea unora si sa fac circ cum fac si ei. Prin viata am trecut si trec in continuare, numai ca eu nu trec ca gasca prin apa ci calc adanc. Copil incerc sa fiu de fiecare data, cat pot si cand pot, am mai spus-o si o repet, copilaria mea s-a incheiat acum cativa ani cand am pierdut ce-aveam mai bun pe lumea asta. se spune ca mama e cine te creste, nu cine iti da viata, inseamna ca eu am 5 ani mi-am pierdut mama. Si ce daca mai sufar si acum? si ce daca o rog de fiecare data sa aiba grija de cei la care tin si sa uite de mine ca eu ma descurc si singur? si ce daca plang cat de mult pot de multe ori cand o simt aproape si cand simt ca e alaturi de mine in toate deciziile pe care le iau? Ce daca era sa mor de vreo 3 ori pana acum si am scapat decat cu sperieturi si zgarieturi? Incep sa cred ca mi se termina vietile, dar macar as lasa in urma multe lucruri bune pe care le-am realizat, chiar daca multi vad sau nu vad asta. Ce ma face sa zambesc? Chipul ei dimineata, zambetul ei, copilariile ei. Ce m-ar face sa zambesc? Zambetul copilului meu, fericirea celor din jurul meu, o calatorie de o statie in cabina conductorului de metrou, o saritura cu parasuta, certitudinea unor lucruri. Fericirea e scurta, putina, de asta trebuie sa zambesti de fiecare data cand ai ocazia, nu numai pentru tine ci si pentru cel de langa tine, poate chiar se bucura sa te vada zambind. Eu am renuntat sa mai zambesc, pentru ca nu ma vede nimeni si nu se bucura nimeni cand eu sunt vesel.

In ultima vreme mama natura se cam joaca cu norii si creeaza peisaje superbe pe cerul trist al bucurestiului. Combinatia de nori cu soare si urmata de o ploaie tropicala ma da pe spate, e vremea mea preferata, stau ca un copil tembel si ascult cum se lovesc picaturile de pervaz si de geam, ador sa deschid geamul dupa ce se opreste ploaia si sa vad aburii cum ies din asfalt si sa simt mirosul de ud, de iarba uda, sa dispara mirosul ala de praf. Din pacate la noi uda betoanele, dar prin alte zone face ravagii, de ce? pentru ca romanii care conduc tara sunt prosti si ii intereseaza doar de curul lor, iar fraierii sufera, fraierii isi inunda masinile, casele, pierd recolte, case, animale, copii, rude. Ploaia e dezolanta pentru unii, odihnitoare pentru altii. Pe ploaie se spune ca ori se numara banii, ori se fac copii. Am citit undeva ca e bine sa mergi prin ploaie, de ce? pentru ca lumea nu isi da seama ca plangi, am mai zis-o, ca sa poti sa razi din nou, trebuie sa plangi macar o data, indiferent de motiv, trebuie sa plangi din tot sufletul. Stiu, iar aberez, imi sta in caracter sa aberez, nu pot sa scriu chestii triste si coerente pentru ca nu am motiv sa fiu trist, in ultimul timp viata mea a fost similara cu vremea din ultima perioada, ziua senin, seara furtuna, un adevarat du-te vino, in ultimul timp pare-se ca a iesit din nou soarele, dar nu se stie niciodata din ce parte bate vantul si aduce norii aceia negrii de furtuna, se spune ca de la rusi vine ploaia, din est vin toate problemele. N-o sa inteleg niciodata cultura clubbing, n-o sa inteleg niciodata de ce pentru unii distractie = club si atat (chiar atat de limitati in distractii pot fi unii?). Nu sunt normal pentru ca nu-mi plac chestiile normale, chestii pe care le face toata lumea, poate d-aia sunt perceput diferit, am observat ca nu mai injur atat de des pe cat o faceam? abia mai scap o pula, doua pe zi, si e bine…am observat ca nu mai simt nevoia sa fumez, oare ma maturizez? oare cresc? Sau poate e doar o chestie de moment? Visele mele nu mor niciodata, oricat de mult ar ploua, nimeni nu reuseste sa-mi spele pacatele, visele, ideile, incapatanarea. Viata e prea scurta sa stai sa te gandesti la ea, traieste-o, traieste-o cum iti place, langa cine iti place si daca pe parcurs mai si iubesti e perfect, ai grija sa fii iubit la randul tau, pentru ca daca nu esti iubit si nu iubesti o sa tot ploua si o sa ajungi un batranel ud si trist ca mine.

Pe masura ce trec secundele, minutele, orele, zilele, anii si pe masura ce merg pe drumul meu, drept inainte imi aduc aminte de persoanele pe langa care am trecut, persoanele cu care am stat de vorba, persoanele care mi-au oferit adapost si mi-au oferit o farfurie de mancare calda si zambesc. Ma gandesc la cei pe care i-am ajutat si cei care m-au ajutat, cei care au mers alaturi de mine kilometri buni de drum si cei care au preferat sa arunce cu pietre in mine in timp ce treceam prin fata lor. Privesc in urma si nu-mi pare rau de ce las in drum, nu-mi pare rau ca v-am cunoscut in trecere sau ca am apucat sa schimb o vorba cu voi, imi pare rau ca pe unii v-am facut sa plangeti, aduceti-va aminte ca ati si ras alaturi de mine, pe multi v-am influentat, pentru multi am fost o sursa de inspiratie si v-am facut sa alegeti un drum similar cu al meu. Calatoria asta toti o facem, fiecare merge pe drumul lui, pe parcursul timpului ne intersectam cu persoane care isi urmeaza drumul lor, incercam sa mergem alaturi de ei o perioada, dar ne dam seama ca drumul nostru nu se indreapta in aceeasi directie si ca de fapt am deviat de la traseu. Lucrurile astea se intampla foarte des pentru unii, unii isi gasesc drumuri comune de prima data de cand se intalnesc, ei sunt cei fericiti. Va multumesc ca ati mers alaturi de mine la un anumit punct si ca drumurile noastre au mers in paralel o perioada, probabil vor mai fi multe de acum inainte, multe rascruci, multe decizii de luat. Sunt sigur ca alaturi de prieteni voi merge intotdeauna pe acelasi drum si cand voi avea nevoie de ei imi vor sari in ajutor. Drumurile noastre se vor opri la un moment dat, dupa multi kilometri, dupa multe secunde vom ajunge la capat, acolo vom trage linie si vom vedea: a meritat? isi vor aduce aminte cu placere de mine cei pe langa care am trecut? sau ma vor blestema si se vor bucura ca am ajuns la capat de drum? Drumul e lung de acum inainte si serpentinele acum incep, copilaria ia sfarsit intr-un anumit moment, a mea a luat sfarsit acum 5 ani si de atunci merg pe acelasi drum, ghidat de aceeasi lumina si de aceeasi dorinta, probabil ca nu mai e mult si va rasari si soarele pe strazile adiacente drumului meu.

Asta e problema cu toata lumea, cu orice relatie, tre sa te ridici la nivelul ultimului/ultimei si daca ultima relatie el/ea a fost indragostit/a pana peste cap ai belit pula, tre sa fii mai presus de Dumnezeu la faza asta. Cand o fata a fost tinuta in puf in toate relatiile e clar ca vrea si de la urmatoarea la fel, dar acum vine intrebarea: “daca te-a tinut in puf acum de ce nu mai esti cu el?” Si intotdeauna vine intrebarea:”daca-i asa minunat, unde e acum? si ce cauti cu mine?”. Aici intervine greseala unora, eu am o parere buna despre femei, pana la un anumit punct, cand incep sa se creada nimfe si uita ca una de-a lor a deschis cutia aia, Pandora o chema, una de-a lor a mancat maru’ si ne-a bagat pe toti in cacat, una de-a lor l-a impins pe OJ la dublu asasinat. Femeile sunt complexe, asta stim toti, nu le intelege nimeni, nici macar ele nus e inteleg si ma intreb, cum poti avea incredere in ceva ce sangereaza 5 zile si nu moare? Revenind la subiect…duamnele mele, nicio relatie nu e ca ultima, oricat ai incerca sa crezi asta, daca aia dinainte erau papagali si te faceau sa fii fericita prin lucruri simple (clubbing, scos in oras, dus pe valea raovei, terase, restaurante), poate urmatorul o sa te dea pe spate in alt mod, n-ai de unde sa stii pana nu incerci. La fel si cu fostele: noi suntem mai simpli, la unii totul se rezuma la sex, daca aia dinainte te-a supt si ti-a dat limbi in cur e clar ca o sa vrei ca si urmatoarea sa faca asta (nu vorbesc din proprie experienta, nu-mi place sa-mi discut activitatile sexuale). Dar daca cea dinainte a fost exact cum trebuie sa fie o fata, dar din pacate ceva n-a mers, e clar ca vrei asta si de la urmatoarea, sa fie o fata, sa fie normala intr-o relatie, sa te dea pe spate. Fiecare e diferit in felul sau, nu trata urmatoarea relatie ca pe ultima pentru ca, surprinzator s-ar putea sa se termine, fii diferit, fii spontan, deschide-ti ochii, mintea, sufletul si poate o sa-ti fie bine.