thereistomorrow

Legat de un comment din post-ul anterior: ma bucur ca nu ma citesc numai pustoaicele de 20, 21 de ani si ma bucur ca si altii apreciaza ce citesc aici, altii trecuti de varsta mea. Blog-ul meu nu e nici de interes public, nu e nici despre ceva sau altceva, nu are o tema specifica, pe multi ii plictiseste, pe multi ii oripileaza, pe multi ii face sa ma mai citeasca inca o data si sa-si schimbe parerea despre mine. Multi au zis ca dau prea multe din casa, multi au zis ca sunt prea ghei si cateodata emo, dar daca nu puteti si nu vreti sa ma cunoasteti in alt mod, va spun eu aici cum sunt, ce simt, ce gandesc, ajungeti sa ma cunoasteti si mai intim decat ma cunosc multi. Nu mi-e rusine sa scriu aici cele mai tampite idei care-mi trec prin cap, nu mi-e rusine sa zic ca m-am indragostit si ca intr-un an de cand e blogul asta s-au schimbat mult in viata mea, am trecut prin foarte multe. Imi place sa tin un jurnal dar nu scriu de genul: 07:30 – m-am trezit si m-am dus la baie sa ma pis, 01:00 m-am bagat in pat si am adormit dand o basina. Prefer sa scriu alte tampenii, cateodata sentimentaliste, cateodata triste, mai mereu pline de caterinca pentru ca asa sunt, asa ma vad, asa ma descarc. Ma bucur ca ma cititi si ca sunteti din ce in ce mai multi, o sa incerc sa raman la fel in felul de a scrie, sa nu schimb nimic, sa nu-mi ajunga “faima” la cap ). Ma bucur ca pe unii v-am influentat sa va faceti blog, e mult mai cool decat sa ai cont pe Hi5, o poza poate sa-si puna si o cioara care are 2 clase, dar o propozitie inteligibila cap coada poate scrie doar cineva care are un dram de minte si un strop de inspiratie. Ma lovesc de prosti si proaste in fiecare zi si sunt constient ca noi astia cu mintea pe umeri suntem pe cale de disparitie, sper ca macar sa apuc batranetea, sa nu am copii prosti, dar daca sunt ai mei nu au cum sa fie. M-a intrebat cineva in seara asta daca am gasit fata perfecta, m-a blocat putin, dar i-am spus: perfectiunea nu exista, are doar imperfectiuni perfecte, sau poate perfectiuni imperfecte, important e ca o iubesc si ca ma face sa ma simt in al 9-lea cer cand sunt cu ea, la un moment dat imi pierdusem speranta si declaram raspicat ca nu mai vreau relatie, vreau sa stau ori singur, ori sa zbor din floare-n floare si uite ca s-a intamplat s-o cunosc pe ea. E bine, ne simtem bine. E langa mine cand mi-e bine, e langa mine cand mi-e rau, duminica am stat 3 ore pe WC, nu mai mananc in viata mea de la burger king, n-a stat langa mine ca as fi omorat-o cu mirosul, dar a fost acolo cand am reusit sa scap si cu ultimile puteri m-am tarat in pat, aveam picioarele amortite de atat stat pe WC, ma simteam vulnerabil ) Revenind la lucruri mai bune: mi-a revenit cheful de caterinca, mi-a revenit misto-ul ala nesimtit pe care-l faceam de toata lumea si acum ma simt mult mai bine, ma fac prietenii de la munca sa rad.
PS: ba boule =))