The pursuit of happyness
Ti s-a intamplat vreodata sa vorbesti cu tine insuti? in gand binenteles, daca ai vorbi cu voce tare s-ar mira lumea ce-i cu tine…Eh, mie mi se intampla destul de des sa port conversatii cu ideile mele. Ma contrazic in idei si in conceptii, zic ca schimb anumite chestii, nu-mi mai las subconstientul sa domine, il dau cu capul de bordura si-mi revin. Mi-e greu sa iau decizii drastice, chiar daca stiu ca e in interesul meu.
Intotdeauna cauti si iti doresti ceva si de obicei e cineva acolo sus care-ti ofera ce-ti doresti, doar ca nu stii ce sa ceri in cele mai multe cazuri si ti se ofera ce vrei in momentul ala, dar dupa ceva timp iti dai seama ca nu e ceea ce voiai si vrei altceva. Asta-i viata, vrei ceva, dupa aia iti dai seama ca vrei altceva. Aici nu vorbesc de relatii, sa nu se inteleaga gresit, vorbesc de tot ce poti sa-ti doresti, vrei un job mai bun, il obtii, dar iti dai seama ca tot lipseste ceva, lipseste colectivul de la fostul loc de munca. Vrei sa fii fericit, ti se ofera fericirea aia, chiar daca ti se da cu portia, dar pe langa ea mai vin si mici incertitudini, care sunt facute sa te macine, incet si sigur.
De ce nu zambeste in anumite momente? de ce pare trista in alte momente? De ce nu intelege anumite chestii? De ce exista incertitudine cand ar trebui sa existe numai certitudine, chestiile astea le-am simtit in toate relatiile pana acum si probabil le voi simti de acum inainte la fel. Iti doresti sa fii fericit langa cineva, esti, o perioada, dar trece, unul din voi se schimba sau se va schimba eventually, vad cupluri in jurul meu care dupa 1 an, sau mai putin se schimba, nu mai sunt ca in primele zile, in primele luni. Eu nu vreau sa ma schimb, daca tin la persoana aia raman la fel ca in primele luni si peste 10 si peste 20 si peste 30 de ani, dar trebuie sa mi se raspunda la fel.
Cauti fericirea in cele mai ciudate locuri si te loveste cand te astepti mai putin, printr-o intamplare, dintr-o intamplare au iesit pana acum chestii frumoase, au fost, s-au dus, vor veni altele, se vor duce si ele, e simplu, asta-i viata. Continua sa-ti cauti fericirea si poate ti se va indeplini si dorinta aia pe care chiar stii sa o pui.

si ce faci daca obosesti?
Nu obosesti niciodata
sper:))
Daca n-am obosit eu in 26 de ani, nu obosesc decat cei care renunta usor
Gura pacatosului adevar graieste.